23.01.2007

23.01.2007
seara

Pentru toţi!
Eu,

Pfai, uite cum trec zilele! Ui’ la dată, au trecut 20 de zile de când îmi mănâncă justiţia ficatu’ în celula asta :). Unii s-au bucurat, alţii sunt trişti, mi-am regăsit tovarăşi – bărbaţi adevăraţi – şi nu am simţit gândul bun al altora, surprinzător. Sunt vremuri de furtună, îi înţeleg pe ultimii, cine se pune cu pieptul sau mintea în faţa vijeliei nedreptăţii pentru a-şi susţine „prietenul” când acesta este un „infractor”? Dulce-amară această lecţie despre bărbăţie şi onoare pe care am luat-o peste faţă.
Mă aşteptam să fiu susţinut de ai mei din familie sau ai mei de la ziar. V-am dat foarte puţine şi v-am cerut foarte multe, mereu. M-am aşteptat şi să fiu susţinut de „o parte a presei” sau să apară „fo’ 2” materiale, după care tăcere. Reacţia presei locale – fiecare cu motivaţiile sale, le simt – m-a uluit, sunt prea mic pentru o asemenea onoare.
Poate că unii au dreptate (eu nu cred) şi sunt uşor arogant, poate că non-socializarea mea m-a făcut să par aşa. Relaţiile din presă sunt complicate, fiecare cu prietenii şi certitudinile sale, şi se bazează de multe ori pe schimbul de, să le spunem, „mondenităţi”. Mie nu-mi plac, poate-s prea ursuz sau mândru, nu ştiu.
Am învăţat mult mai mult decât aţi crede în zilele astea, iar dacă Bunul Dumnezeu mi-a deschis ochii, o să vă recunosc că la presa locală m-am gândit mult, printre multe altele. Pe unii i-am văzut în poze, îngheţând lângă Pod, pe alţii i-am văzut în marş sau în faţa Prefecturii. Pe indiferenţi sau fără tragere de inimă îi înţeleg, cine-i Dan Pârcălab, în fond? Transformarea mea într-un „caz” are, pentru fiecare, o motivaţie unică şi personală, sunt curios câţi cred adevărul: că sunt nevinovat. Nu puneţi placă justiţiei, cunosc Sistemul :).
Am citit puţine ziare locale din 3 ianuarie încoace, despre câteva emisiuni (2 – 3) mi-a povestit Dor vreme de câteva zeci de secunde. M-au interesat bărbaţii Cetăţii, o parte i-am regăsit, alţii cred că erau plecaţi. M-a surprins Marinel Kovacs şi gestul lui de a da mâna cu „ciumaţii” de lângă Pod, altora le-am simţit măcar gândul bun. Celor „plecaţi un pic”, toată înţelegerea şi simpatia pentru eventualul „deficit de imagine” provocat de furtună.
Azi s-a prezentat rechizitoriul şi mâine se va da o decizie în ceea ce priveşte cererea de punere în libertate. Având în vedere că se judecă la Cluj, nu-mi fac mari speranţe. Ceai mai am :).
M-am bucurat că l-am văzut pe tatăl meu, căruia, ca şi mamei mele, nu i-am spus niciodată cât de mult îl iubesc. Arată bine, n-ai zice că-i dinamovist :), oricum noi, steliştii, luăm campionatul (şi) anul ăsta. Dacă data trecută au fost Nelu, Anca, Claudia, Silviu, Marius şi George, văd că acum l-aţi trecut pe rotaţie pe Dănutz :). Pe Dor nu o pun la socoteală, e în stare să doarmă în Tribunal, că, dacă o prind când sunt liber, o strâng în braţe 1000 de ani şi-o să întârzii la termene :).
Rechizitoriul e o mizerie. Cei de la DIICOT m-au convins acum că ştiu foarte bine cum stau lucrurile, dar intenţionat le amestecă într-un mod grotesc. Nu ştiu dacă de la ei putere sau la indicaţia cuiva, se vor afla toate. Au fost modificate inclusiv declaraţii ale martorilor, ei spun ceva în declaraţie şi în rechizitoriu apare altceva!!
Mai pe larg o să vă spună avocaţii.
Nu mă pot abţine să nu povestesc de Bondrea, săracul habar n-are cum e purtat ca o marionetă. În declaraţie scrie că a primit o hârtie de la o organizaţie profesională a ziariştilor (E vorba de APEL, Asociaţia de Presă a Editorilor Locali, care a trimis în atenţia a câteva sute de direcţii, agenţii, primării etc. o notificare privitoare la necesitatea organizării de licitaţii publice pentru publicitate, conform noii Ordonanţe emise de Guvern. Ceva de genul: „aveţi grijă, e o lege nouă, respectaţi-o!”).
Ce apare în rechizitoriu? „La data de 23.02.2006, partea vătămată a primit un înscris (înscris – deşi era cu antetul APEL!, ca şi cum ar fi un înscris de la mine!) prin care i se „comandă” să organizeze licitaţii în vederea adjudecării unor contracte de publicitate şi în favoarea GAZETEI de Maramureş, în valoare de cel puţin 2000 euro/an”. Realitatea: APEL a trimis sute de notificări cu noua Ordonanţă, Bondrea scrie una şi în rechizitoriu apare mizeria asta?! Justiţie, într-adevăr, să tac, nu?
Şi aşa mai departe. Mai sunt uluitor de multe, nu vreau să stric construcţia avocaţilor, să vă spună ei. Dar e o ruşine şi o nebunie ceea ce se întâmplă!
Nimănui nu-i pasă, evident.
O să mai iau mâine, parcă văd, încă 29 de zile, din rever :). Stă judecătorul sau are el cum să înţeleagă nebunia asta? Îl citeşte pe Bondrea şi pac! Şi nu e numai el, ci toţi.
După cum vă pot mărturisi şi cei care au fost azi, eu sunt bine. Nu-mi vine să cred că au trecut 9 (nouă) zile de când nu am mâncat nimic.
Până şi la cap cred că-s OK :). Am primit şi scrisoarea lui Alexandru, are un scris prea frumos şi cică-i cuminte :). Dacă se apucă şi de citit, poate se face ziarist :).
Am primit şi ziarul, mi-a plăcut (micile observaţii le las pentru acasă), te pomeneşti că vă place fără mine :). Cred în continuare că trebuie să vorbiţi între voi, să faceţi sumarul, să vă sprijiniţi. N-aveţi nevoie de laudele mele, sunteţi suficient de puternici pentru a scoate numere bune. Nu vă lăsaţi intimidaţi, scrieţi. N-o să vă ia nimeni adevărul şi gândiţi-vă că sunt mulţi cititori care au nevoie de scrisul vostru.
Să-mi mai puneţi câte o cană de cafea pe birou.
Aveţi grijă de voi şi unii de alţii, vorbiţi, gândiţi împreună, aveţi grijă de ziar.
Nu vă faceţi probleme pentru mine, eu mă descurc. Cu cătuşe sau fără, n-o să renunţ la drumul meu.
No, vă ajunge, mă dor degetele.
Bunul Dumnezeu va hotărî ce va fi în continuare.
Şi mai uitaţi-vă la cer, habar n-aveţi cât e de frumos.
Din celula 5 vă spune „noapte bună” un ceainic pe două picioare :).

Vă îmbrăţişez,
Dan